Pe scurt: costul unei porții se calculează adunând prețul fiecărui ingredient folosit, ajustat la pierderile de la curățare și gătire. Împarți suma la numărul de porții și compari rezultatul cu prețul din meniu. Fără acest calcul, un preparat poate părea profitabil și, de fapt, să aducă pierdere.
Multe localuri mici stabilesc prețurile după ochi sau după concurență. Rezultatul este că unele preparate „se vând bine”, dar lasă puțin sau deloc profit. Calculul costului pe porție este un instrument simplu, accesibil oricui are o foaie de calcul și un cântar.
De la ce pornești: rețeta standardizată
Rețeta standardizată fixează cantitățile exacte pentru o porție, iar fără ea orice calcul este incert. Notezi fiecare ingredient în grame sau mililitri, metoda de preparare și numărul de porții obținute. Apoi toți bucătarii respectă aceeași rețetă, altfel porțiile diferă de la o tură la alta.
Pierderile la curățare și gătire
Prețul de achiziție nu este prețul ingredientului utilizabil, pentru că legumele se curăță, carnea se dezosează, iar mâncarea pierde apă la gătit. Cântărești produsul înainte și după prelucrare și afli randamentul. Dacă din un kilogram rămân 800 de grame, costul real al celor 800 de grame este costul întregului kilogram, nu 80% din el.
Cum calculezi costul unei porții
Procedezi în pași scurți, pe care îi poți face într-un tabel:
- treci fiecare ingredient cu cantitatea folosită într-o porție;
- înmulțești cantitatea cu prețul pe unitate, ținând cont de randament;
- aduni toate costurile și adaugi o sumă mică pentru ingredientele de bază, precum uleiul, sarea sau garnitura;
- împarți totalul la numărul de porții.
Pentru o explicație pe înțelesul tuturor, citește despre fișa tehnică a preparatului, instrumentul care ține costurile în frâu.
Raportul dintre cost și preț de vânzare
Raportul uzual pornește de la ideea că ingredientele ocupă doar o parte din prețul din meniu, restul acoperind salarii, chirie, utilități și profit. Mulți operatori urmăresc un procent al costului alimentar în jur de 25–35% din preț, dar intervalul diferă după tipul localului. Folosește-l ca reper, nu ca regulă fixă.
| Element | Ce urmărești |
|---|---|
| Cost alimentar | Procent din prețul de vânzare |
| Randament | Cât rămâne după curățare și gătire |
| Gramaj | Aceeași cantitate la fiecare porție |
Cum ții costurile sub control în timp
Prețurile ingredientelor se schimbă, așa că fișele trebuie reactualizate periodic, de exemplu o dată pe trimestru. Urmărește și risipa: resturile, produsele expirate, porțiile returnate. Un inventar lunar arată repede unde se pierd banii. Dacă îți place să urmărești teme din economie și afaceri, o privire pe RO Financiar oferă context mai larg.
Greșeli frecvente în calcul
Cele mai dese greșeli sunt ignorarea pierderilor, uitarea garniturilor și a ingredientelor mărunte și folosirea unor prețuri vechi. O altă capcană este să compari prețul tău cu cel al concurenței fără să știi cât te costă propria porție. Un preparat cu cost mic dar cu manoperă mare poate fi mai puțin avantajos decât unul mai scump ca materie primă, dar rapid de pregătit. De aceea, la costul alimentar adaugi și timpul de lucru.
Întrebări frecvente
Trebuie să fac fișă pentru fiecare preparat?
Ideal, da, dar începe cu cele mai vândute. Acolo diferențele de cost se văd cel mai repede.
Includ în calcul și apa, sarea, uleiul?
Da, ca sumă mică fixă per porție, pentru a nu le ignora complet.
Cât de des recalculez?
Cel puțin trimestrial, sau ori de câte ori un ingredient important se scumpește sensibil.
Cifrele de mai sus sunt orientative. Pentru decizii despre prețuri, impozitare sau contabilitate, consultă un contabil autorizat.

