Pe scurt: o cifră din presă spune puțin fără context: față de ce se compară, cât de mare e grupul măsurat și cine a făcut măsurătoarea. Cele mai frecvente greșeli sunt confuzia dintre procent și puncte procentuale, media luată drept situație tipică și corelația citită drept cauză.
Cifrele dau articolelor un aer de siguranță, dar același număr poate susține concluzii diferite. Nu ai nevoie de statistică avansată ca să citești atent; ajung câteva întrebări puse de fiecare dată.
Ce întrebări pui unei cifre?
Pui patru întrebări: cine a măsurat, pe cine, când și față de ce. Un procent calculat pe douăzeci de persoane nu are greutatea unuia calculat pe mii. Dacă articolul nu spune sursa sau metoda, tratează cifra cu rezervă.
- cine a produs datele și în ce scop;
- cât de mare și cât de diversă e grupa măsurată;
- la ce perioadă se referă;
- cu ce se compară valoarea prezentată.
Procent sau puncte procentuale?
Dacă o rată crește de la 10% la 12%, creșterea este de două puncte procentuale, dar de 20% în termeni relativi. Titlurile aleg adesea varianta mai spectaculoasă. Uită-te la valorile de pornire și de sosire, nu doar la procentul din titlu.
Media poate ascunde mult
Media poate fi trasă în sus de câteva valori foarte mari, iar atunci nu descrie situația obișnuită. Pentru venituri, prețuri sau timpi de așteptare, mediana, adică valoarea de la mijlocul șirului ordonat, arată mai bine cazul tipic. Dacă un articol dă doar media, cere în gând și mediana.
| Indicator | Ce spune | Când induce în eroare |
|---|---|---|
| Media | suma împărțită la număr | când există valori extreme |
| Mediana | valoarea de la mijloc | când interesează totalul |
| Procentul | raportul la o bază | când baza e foarte mică |
Corelația nu înseamnă cauză
Dacă două lucruri cresc împreună, nu rezultă că unul îl provoacă pe celălalt. Poate exista un al treilea factor sau o coincidență. Atunci când un articol spune „din cauza”, verifică dacă are la bază o explicație sau doar o apariție simultană.
Graficele și scala lor
Un grafic cu axa tăiată, care începe de la o valoare mare în loc de zero, face diferențele mici să pară enorme. Verifică întotdeauna axa verticală, unitățile și perioada afișată. Un interval ales convenabil poate arăta orice tendință.
Unde exersezi lectura critică
Un exercițiu bun este să iei un articol cu multe cifre și să-i pui în ordine cele patru întrebări. Pentru încă un exemplu de cum se explică astfel de capcane, citește materialul despre greșelile frecvente la interpretarea datelor din presă. Pe același site apar și teme de viață cotidiană, de la alimentație la economie casnică, de exemplu diferențele dintre mierea de facelia, muștar, hrișcă și trifoi.
Întrebări frecvente
Un sondaj este mereu nesigur?
Nu. Un sondaj bine făcut, cu eșantion reprezentativ și marjă de eroare precizată, este informativ. Problema apare când metoda lipsește.
Ce înseamnă marja de eroare?
Este intervalul în care valoarea reală se poate afla față de cea măsurată. Diferențele mai mici decât marja nu sunt concludente.
Cum verific o cifră rapid?
Caută sursa originală a datelor, de obicei o instituție de statistică sau un raport public, și compară cifra cu cea din articol.
Cu aceste întrebări la îndemână, citești știrile cu cifre mai atent, fără să devii neîncrezător în tot ce întâlnești.
