Pe scurt: succesiunea se deschide la data decesului și se finalizează, de regulă, la notar, prin certificatul de moștenitor. Moștenitorii strâng actele de stare civilă și de proprietate, hotărăsc dacă acceptă moștenirea și apoi își stabilesc drepturile. Termenul legal de acceptare este, de regulă, de un an de la deces, iar informațiile din acest articol sunt generale, nu sfat juridic.
Pierderea unei persoane apropiate aduce și o serie de obligații administrative, iar o locuință moștenită ridică întrebări practice: cine devine proprietar, ce acte sunt necesare și cât durează. Mai jos găsești pașii în ordinea în care apar de obicei.
Cine moștenește și în ce ordine
Moștenirea se împarte după testament, dacă există, sau după lege, în cazul în care defunctul nu a lăsat testament. În lipsa testamentului, legea împarte moștenitorii pe clase, iar soțul supraviețuitor are drepturi alături de fiecare clasă. Partea exactă care revine fiecăruia depinde de componența familiei, iar notarul o stabilește pe baza actelor.
Ce acte strângi pentru dosar
Dosarul de succesiune se depune la notarul din ultima localitate de domiciliu a defunctului. Lista exactă o confirmă biroul notarial, dar de obicei apar aceleași documente de bază:
- certificatul de deces al persoanei;
- actele de identitate și de stare civilă ale moștenitorilor, care dovedesc rudenia;
- actele de proprietate asupra bunurilor, de exemplu contractul de vânzare sau extrasul de carte funciară;
- testamentul, dacă există.
Acceptarea moștenirii și termenul de un an
Moștenitorii au la dispoziție, de regulă, un an de la deces ca să accepte moștenirea sau să renunțe la ea. Acceptarea poate fi expresă, printr-o declarație la notar, sau tacită, prin acte care arată că ai preluat bunurile. Dacă termenul trece, pot apărea efecte juridice, de aceea este bine să discuți cu notarul din timp.
Ce se întâmplă după certificatul de moștenitor
Certificatul arată cine sunt moștenitorii și ce cotă are fiecare din bunuri, dar nu închide automat toate problemele. Dacă locuința rămâne în proprietatea mai multor persoane, ele sunt coproprietari, iar împărțirea efectivă se face separat. Variantele de împărțire sunt descrise în articolul ieșirea din indiviziune după succesiune, unde afli ce soluții au moștenitorii care nu vor să rămână împreună.
Înscrierea în cartea funciară
Pe baza certificatului de moștenitor, dreptul se înscrie în cartea funciară, la oficiul de cadastru. Până la înscriere, nu apari ca proprietar în evidențe, iar vânzarea sau ipotecarea locuinței nu sunt posibile. Verifică și plata impozitului pe clădire, care se transferă pe numele noului proprietar la primărie.
Greșeli care întârzie procedura
Cele mai multe întârzieri vin din acte lipsă sau neactualizate. Iată ce apare cel mai des în practică:
- lipsa unui act de stare civilă care dovedește rudenia dintre defunct și moștenitor;
- diferențe de nume între acte, de exemplu după căsătorie, care cer documente suplimentare;
- bunuri care nu au fost înscrise în cartea funciară pe numele defunctului;
- neînțelegeri între moștenitori, care amână ședința la notar.
Un telefon la biroul notarial, înainte de prima vizită, te ajută să afli ce documente lipsesc și să nu faci drumul de două ori.
Întrebări frecvente
Pot renunța la moștenire?
Da, printr-o declarație de renunțare făcută la notar în termenul legal. Consecințele se discută cu notarul sau cu un avocat, înainte de semnare.
Trebuie să mergem toți moștenitorii la notar?
Nu neapărat. Moștenitorii pot da împuterniciri, iar notarul stabilește ce se poate face prin reprezentare.
Cât costă procedura?
Costul depinde de valoarea bunurilor și de onorariul notarului. Cere o estimare la prima întâlnire.
Pentru alte explicații despre actele notariale, înainte de a merge la birou, vezi și site-ul NotarNews. Pentru situația ta concretă, decide împreună cu notarul sau cu un avocat.
