Infecțiile respiratorii la copii sunt printre cele mai frecvente motive pentru care părinții ajung la medicul pediatru. Fie că este vorba despre o simplă răceală, o gripă sezonieră, bronșiolită sau chiar pneumonie, aceste afecțiuni provoacă îngrijorare și neliniște.
În acest articol complet și detaliat, vom explora în profunzime cauzele infecțiilor respiratorii la copii, simptomele pe care părinții trebuie să le recunoască, tipurile de tratamente disponibile și măsurile de prevenție. Obiectivul este să oferim informații clare, practice și bine structurate, astfel încât fiecare părinte să se simtă pregătit în fața unor astfel de situații.
1. Ce sunt infecțiile respiratorii la copii?
Infecțiile respiratorii sunt boli provocate de virusuri sau bacterii care afectează căile respiratorii – de la nas și gât până la plămâni. La copii, acestea apar mai frecvent deoarece sistemul lor imunitar este în dezvoltare și încă nu are experiența necesară pentru a combate rapid microbii.
Clasificare generală:
-
Infecții respiratorii superioare: răceala comună, faringita, amigdalita, sinuzita, otita medie.
-
Infecții respiratorii inferioare: bronșita, bronșiolita, pneumonia.
Copiii pot avea chiar și 8-10 episoade de infecții respiratorii pe an, în special în primii ani de viață, ceea ce este considerat normal din punct de vedere medical.
2. Cauzele infecțiilor respiratorii la copii
Infecțiile respiratorii au cauze multiple, iar cunoașterea acestora îi ajută pe părinți să reducă riscurile.
2.1. Cauze virale
Cele mai multe infecții respiratorii la copii sunt cauzate de virusuri:
-
Rhinovirusuri – principala cauză a răcelilor.
-
Virusul gripal – responsabil pentru gripă.
-
Virusul respirator sincițial (VRS) – produce bronșiolite severe la sugari.
-
Coronavirusuri sezoniere – cauze ușoare, similare răcelii.
-
Adenovirusuri – pot provoca febră mare și conjunctivită.
2.2. Cauze bacteriene
Mai rare decât cele virale, dar adesea mai severe:
-
Streptococcus pyogenes – faringită și amigdalită bacteriană.
-
Streptococcus pneumoniae – pneumonie, sinuzită, otită medie.
-
Haemophilus influenzae – infecții respiratorii complicate.
2.3. Factori favorizanți
-
Colectivitățile (creșă, grădiniță, școală).
-
Expunerea la fum de țigară.
-
Aerul poluat sau foarte uscat.
-
Alimentația deficitară și lipsa de vitamine.
-
Sistem imunitar imatur la sugari și copii mici.
3. Simptomele infecțiilor respiratorii la copii
Simptomele variază în funcție de zona afectată și de tipul infecției, dar există manifestări comune pe care părinții trebuie să le observe atent.
3.1. Simptome generale
-
Febră (de la ușoară la ridicată).
-
Tuse (seacă sau productivă).
-
Nas înfundat, secreții nazale.
-
Strănut repetat.
-
Pierderea poftei de mâncare.
-
Iritabilitate și somn agitat.
3.2. Simptome severe (necesită consult medical urgent)
-
Respirație rapidă sau greoaie.
-
Retracții ale toracelui la inspirație (semn de dificultate respiratorie).
-
Febră persistentă peste 39°C.
-
Colorarea buzelor sau a pielii în albastru-vinețiu.
-
Somnolență excesivă sau stare de confuzie.
4. Tipuri de infecții respiratorii la copii
4.1. Răceala comună
-
Cauzată de rhinovirusuri.
-
Simptome: nas curgător, strănut, tuse ușoară, febră scăzută.
-
De obicei, trece în 7-10 zile.
4.2. Gripa
-
Infecție virală severă, produsă de virusul gripal.
-
Simptome: febră mare, dureri musculare, frisoane, tuse persistentă.
-
Poate duce la complicații, precum pneumonia.
4.3. Bronșiolita
-
Frecventă la sugari, cauzată de VRS.
-
Simptome: respirație șuierătoare, tuse intensă, dificultăți respiratorii.
-
Necesită adesea spitalizare.
4.4. Pneumonia
-
Poate fi virală sau bacteriană.
-
Simptome: febră mare, tuse severă, dureri toracice, respirație accelerată.
-
Necesită tratament medical imediat.
4.5. Sinuzita și otita medie
-
Adesea complicații ale unei răceli netratate corect.
-
Simptome: dureri faciale, secreții nazale persistente, dureri de ureche, febră.
5. Diagnostic și investigații
Medicul pediatru stabilește diagnosticul în funcție de simptome și, dacă este necesar, prin investigații suplimentare:
-
Examen clinic (ascultarea plămânilor, verificarea gâtului și a urechilor).
-
Analize de sânge (număr de leucocite, markeri inflamatori).
-
Exudat faringian pentru depistarea streptococului.
-
Radiografie toracică în caz de suspiciune de pneumonie.
6. Tratamentul infecțiilor respiratorii la copii
Tratamentul depinde de cauza bolii și de gravitatea simptomelor.
6.1. Tratament simptomatic (pentru forme ușoare, virale)
-
Hidratare abundentă.
-
Repaus la pat.
-
Aerisirea camerei și menținerea umidității optime.
-
Soluții saline pentru desfundarea nasului.
-
Antitermice (paracetamol, ibuprofen) pentru febră.
6.2. Tratament medicamentos
-
Antivirale – rareori necesare, doar pentru gripă și în cazuri severe.
-
Antibiotice – se administrează doar în infecții bacteriene confirmate.
-
Bronhodilatatoare sau corticosteroizi inhalatori – la recomandarea medicului, în caz de bronșiolită severă sau astm.
6.3. Remedii naturiste (complementare, nu înlocuiesc tratamentul medical)
-
Inhalații cu aburi.
-
Ceaiuri călduțe (tei, mușețel).
-
Miere (după 1 an de vârstă).
-
Masaj toracic ușor pentru relaxarea căilor respiratorii.
7. Prevenirea infecțiilor respiratorii la copii
Prevenția joacă un rol esențial:
-
Igiena mâinilor – spălare frecventă cu apă și săpun.
-
Evitarea contactului cu persoane bolnave.
-
Îmbrăcăminte adecvată sezonului.
-
Alimentație bogată în vitamine și minerale.
-
Vaccinarea antigripală – recomandată anual.
-
Evitarea expunerii la fumul de țigară.
8. Îngrijirea copilului acasă în timpul unei infecții respiratorii
Părinții au un rol major în recuperarea copilului:
-
Asigurarea unui mediu liniștit și confortabil.
-
Monitorizarea temperaturii și a stării generale.
-
Oferirea de lichide la intervale regulate.
-
Respectarea indicațiilor medicului.
-
Evitarea automedicației cu antibiotice.
9. Când trebuie mers urgent la medic?
-
Copilul respiră greu sau foarte repede.
-
Febra persistă mai mult de 3 zile.
-
Apar convulsii febrile.
-
Copilul refuză lichidele sau mâncarea complet.
-
Există somnolență accentuată sau letargie.
Infecțiile respiratorii la copii sunt inevitabile în primii ani de viață, dar cu informații corecte, părinții pot face diferența între un episod banal de răceală și o situație care necesită tratament medical urgent.
Cheia este vigilența părinților, consultul medical la timp și respectarea măsurilor de prevenție. Astfel, copilul va trece mai ușor prin aceste episoade și va dezvolta un sistem imunitar mai puternic.

